ALIMENTATIA iepurelui de casa

ACESTE INFORMATII LE-AM TRANSCRIS PERSONAL DIN CARTI.

Dintii iepurelui cresc neintrerupt si astfel apare necesitatea ca din alimentatia lui sa nu lipseasca nutreturile tari: graunte, fan, paie, ramurele. Este obligatoriu ca din cusca iepurelui sa nu lipseasca o ramura, un cocean sau o bucata de lemn pentru ros. In lipsa acestora, iepurele isi roade cusca pentru a-si toci dintii.
Studiile de specialitate arata ca in stomac alimentele stationeaza 40-48 de ore, ceea ce determina fenomenul numit coprofagie (numai jumatate din cantitatea de mancare trece in intestin si abia dupa 4 zile stomacul se goleste complet ; rezulta ca nutretul mesei urmatoare se suprapune peste nutretul ingerat anterior).
Glandele din stomac secreta pepsina si acid clorhidric, la care se adauga secretiile glandelor din gura, care se amesteca cu hrana ingerata pregatind-o pentru asimilare. De aceea, din ratia de mancare a iepurelui nu trebuie sa lipseasca sarea de bucatarie (clorura de sodiu) care intra in compozitia sangelui si are rol important in digestie, deoarece reprezinta materia prima pentru producerea acidului clorhidric din continutul sucului gastric.
O alimentatie corecta a iepurelui trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele: proteine, grasimi (lipide), substante minerale, vitamine, carbohidrati (glucide), apa.
Proteinele intra in compozitia tuturor organelor si tesuturilor. Scaderea sub necesar a proteinelor din nutret determina scaderea rezistentei la boli, animalul slabeste, apare casexia(stare generala proasta a organismului, comuna multor boli, care se manifesta prin tulburarea functiilor organismului, slabire, anemie extrema, scaderea temperaturii corpului) si apoi moare (asa, ca din senin). Iepurasii isi procura proteinele necesare cu precadere cu precadere din furajele vegetale. Cele mai bogate in proteine sunt: laptele, fanurile (verzi si uscate), furajele verzi din plantele leguminoase.
Foarte bogate in proteine sunt:
- sroturile (floarea soarelui, soia) 40-50 % ;
- cerealele si semintele de la culturile de leguminoase, 30-35 % ;
- fanul de la plantele lefuminoase, 15-18%.
Lipidele sunt o sursa de energie si un dizolvant al unor substante biologice active, din organism, participand la arderile care se produc in celulele cii. Avantajul la iepuri este ca aceste grasimi nu se depun intre fibrele musculare, ci se acumuleaza sub piele si in jurul organelor interne.
Atentie! Excesu lde grasimi depozitate in organism produce scaderea fecunditatii si chiar sterilitatea.
Multe grasimi se gasesc in:
- srotu de floarea-soarelui, soia etc.
- culturile cerealiere: graul si mai ales porumbul.
Glucidele - carbohidratii constituie principala sursa de energie necesara functiilor vitale, cum sunt: bataile inimii, respiratia, miscarea.
Acestea sunt:
- amidonul si zaharurile;
- semintele, fructele, palntele radacinoase.
Substantele minerale sunt necesare organismului pentru formarea scheletului si a dintilor, precum si pentru numeroase activitati fiziologice, cum sunt: respiratia, digestia etc.
In constitutia organismului intra cantitati indemnate: calciu, fosforul, potasiul, sulful, magneziu, fierul, iodul, zincul, cobaltul etc.
Lipsa de:
- calciu, provoaca paraplegii (paralizia ambelor membre inferioare ), paralizii, rahitism, osteomalacie (decalcifierea oaselor) si uneori moartea dupa fatare;
- iod, provoaca tulburari in functia glandei tiroide;
- fier, provoaca anemie;
- fosfor provoaca avort si infecunditate;
- magneziu creeaza paralizii, anchilozari, toxemii.
Concentratia buna de:
- sulf intra in compozitia parului si a unghiilor;
- sarea de bucatarie intra in compozotia sangelui, ajuta la digestie, este obligatorie in alimentatia zilnica;
- calciu furajer (circa 2%) sub forma de coji de oua.
Vitaminele efectueaza reglarea schimbului de substante din organism. Absenta acestora din ratie produce avitaminoze (boli de nutritie provocate de lipsa indelungata a vitaminelor din organism) Pentru iepuri, cea mai mare importanta o au vitaminele A, D si E.
Vitamina A
Lipsa acestei vitamine sau insufucienta ei produce:
- slabirea rezistentei organismului fata de bolile microbiene si parazitare (de exemplu: Coccidioza - boala parazitara a animalelor domestice, cu localizare in tractul digestiv, provocata de coccidii);
- inflamatia mucoasei;
- oftalmie (inflamarea ochilor, conjunctivita);
- defecte de vedere (chiar orbirea);
- paralizie;
- sterilitate;
- sensibilitatea labelor;
- uscarea pielii si mucoaselor, care apoi se ingroasa, crapa si in cele din urma se infecteaza;
- reducerea activitatii glandelor sebacee si salivare.
Tratamentul: se administreaza in mancare vitamina A sintetizata chimic. Consum de nutreturi care contin vitamine A, cum ar fi: morcovi, furaje verzi, legume, galbenus.
Vitamina D juta la cresterea tineretului, previne aparitia rahitismului, decalcifierea oaselor, tulburari nervoase si circulatorii.
Lipsa vitaminei D produce deformarea scheletului si a articulatiilor, tulburari nervoase, paralizii.
Prevenirea se face prin administrarea de unture de peste 1-3% ; fanul obtinut din plantele leguminoase uscate la soare.
Vitamina E are un rol important in activitaea de reproducere. Lipsa vitaminei E produce tulburari ale aparatului sexual masculin si feminin, provoaca sterilitate si avorturi.
Prevenirea se face prin administrarea de verdeturi sau graunte incoltite (orz, ovaz ,grau, porumb).
Prevenirea bolilor este mai usor de realizat decat de tratat!